Patologia cardiovasculara la persoanele in varsta

 1_17Patologia cardiovasculară la persoanele in varsta este o zona careia I se acorda un interes deosebit daca tinem cont de faptul ca pe  că, pe de o parte aceasta sunt principala cauza de morbiditate şi mortalitate în  randul varstnicilor, dar şi faptul că, în ultimul secol populaţia peste 60 s-a dublat şi se estimează că va creşte de 2-3 ori în decursul inceputului acestui mileniu. O dată ce populatia imbatraneste  creşte numărul bolilor asociate, dar, şi complexitatea tratamentului adresat acestor boli şi costul serviciilor de spitalizare.

Cordul vârstnic

Este caracterizat de apariţia în mod fiziologic de modificări structurale şi funcţionale. La nivelul cordului apare hipertrofia ventriculară stângă, se modifică geometria cardiacă, apar calcificări şi fibroze valvulare, apar modificări degenerative la nivelul ţesutului excitoconductor şi a sistemului nervos vegetativ simpatic. Toate aceste modificări structurale determină şi modificări funcţionale la nivelul inimii, cu remodelarea cavităţilor cardiace stângi prin scăderea complianţei şi creşterea rigidităţii acestora, scăderea funcţiei lusitrope, scăderea răspunsului la stimuli beta-adrenergici. De asemenea, deşi în repaus funcţia ventriculului stâng este normală şi frecvenţa cardiacă este nemodificată, în timpul efortului frecvenţa cardiacă atinge un maxim ce reprezintă 20% din frecvenţa cardiacă de la tineri, iar debitul cardiac este mai scăzut cu 20-30% comparativ cu cel al tinerilor. Toate aceste modificări fiziologice pot determina apariţia în timp de modificări fiziopatologice. Astfel hipertrofia ventriculară stângă prin creşterea rigidităţii şi a presiunii telediastolice poate precipita apariţia insuficienţei cardiace diastolice, în timp ce dilatarea atriului stâng şi a venelor pulmonare poate induce apariţia fibrilaţiei atriale.

Cele mai frecvente afecţiuni la vârstnici sunt insuficienţa cardiacă, boala coronariană ischemică şi sincopa.

Insuficienţa cardiacă

Aceasta are o incidenţă crescută în rândul acestui segment de populaţie şi are frecvenţa mai mare în populaţia de sex feminin de peste 60 ani. În general vârstnicii cu insuficienţă cardiacă au o prevalenţă mai mare a hipertensiunii arteriale, fibrilaţiei atriale şi a altor comorbidităţi cum sunt anemia, boala renală, accidentul vascular, boala pulmonară obstructivă cronică. Ceea ce este important de menţionat este faptul că, peste 70% dintre octogenari au insuficienţă cardiacă. Tabloul clinic al acestei afecţiuni este foarte frecvent nespecific, cu fatigabilitate, confuzie, depresie, scădere ponderală. Vârsta în sine reprezintă un factor de prognostic independent pentru mortalitatea în spital. Pe de o parte vârsta înaintată, dar pe de altă parte şi simptomatologia nespecifică  reprezintă principalele cauze de tratamente şi investigaţii suboptimale la pacienţii din această categorie.

 Alegerea terapiei specific bune este, considerabil mai dificila , si în general medicamentele sunt mai greu tolerate de organismal batranilor, au mai efecte adverse frecvente la vârsnici şi, acestia sunt mai putin receptivi la tratament.