Insuficienţa cardiacă (IC) apare mai des la populatia adulta decat la copii Diferentele intre adulti si copii nu sunt numai din punct de vedere al frecventei cu care se imbolnavesc de insuficienta cardiac ci tin mai mult de circumstatele. Cauzele cele mai importante de insuficientei cardiac la adulţi sunt reprezentate de: cardiopatia ischemică (40%), cardiomiopatia dilatativă (32%), valvulopatii (12%), hipertensiune arterială (11%), altele cum ar fi miocardite, aritmii etc (5%). La populaţia pediatrică, cauzele de IC sunt mult diferite.
În funcţie de vârsta de debut a tabloului clinic de IC, anumite condiţii etiologice sunt mai frecvente la anumite etape de vârstă.
La copilul mare IC se corelează mai des cu malformaţii cardiace congenitale necorectate chirurgical sau corectate paliativ, cardita reumatismală, miocardite virale, endocardite bacteriene. La aceeaşi categorie de vârstă, IC poate fi secundară în boli renale cu hipertensiune arterială, tireotoxicoza, hemosideroza, cardiomiopatia secundară chimioterapiei neoplaziilor.
La sugar şi copilul mic IC apare în malformaţii cardiace congenitale cu supraîncărcare de volum prin şunt la nivelul marilor vase (trunchiul arterial comun, canal arterial persistent, fereastra aorto-pulmonară), sau prin şunt la nivel ventricular (defect septal ventricular cu şunt stînga-dreapta masiv, defect septal ventricular cu transpoziţie de vase mari, defect septal ventricular cu atrezie de tricuspidă, canal atrioventricular) sau şunt la nivel atrial (întoarcere venoasă pulmonară total anormală). De asemenea, se întâlneşte în anomalii ale miocardului cum ar fi fibroelastoza, cardiomiopatii metabolice, miocardite virale, boala Kawasaki sau poate fi secundară în boli renale cu hipertensiune arterială, sindrom hemolitic-uremic, hipotiroidism, septicemii.
IC cu debut în perioada neonatală recunoaşte disfuncţii miocardice secundare asfixiei severe la naştere, septicemiei, hipoglicemiei. O serie de cardiopatii congenitale grave din primele zile de viaţă ce evoluează cu supraîncărcare de presiune cum ar fi stenoza aortei, coarctaţia de aortă, sindromul inimii stângi hipoplazice sau cu supraîncărcare de volum prin şunt la nivelul marilor vase, respectiv canalul arterial patent, trunchiul arterial comun, fereastra aorto-pulmonară sunt alte cauze de IC la nou-născut. La fel de importante în inventarul etiologic al IC în perioada de nou-născut sunt malformaţiile cardiace cu şunt semnificativ la nivel ventricular ca defectul septal ventricular, ventriculul unic cu stenoză pulmonară, canalul atrioventricular şi fistulele arteriovenoase. La cele de mai sus se adaugă tahiaritmii extreme ca tahicardia supraventriculară, flutter-ul atrial, fibrilaţia atrială sau bradiaritmii severe ca blocul atrioventricular congenital complet şi alte blocuri atrioventriculare.
Uneori există circumstanţe etiologice pentru inceperea insuficientei cardiac chiar din timpul vietii intrauterine. Astfel sunt unele anemii manifestate boala hemolitică secundară datorata sensibilizării în sistemul Rh, sau cardiopatii congenitale cu supraîncărcarea volumului prin regurgitare valvulară atrioventriculară (canalul atrioventricular), regurgitare tricuspidă) sau fistule arteriovenoase.
Datorită particularităţilor circulaţiei in timpul perioadei fetale , multe afecţiuni care suprasolicită inima si miocardul sunt tolerate aproape bine in perioada de dezvoltare a fetusului.