Circulatia sangelui prin vasele de sange se datoreaza unei diferente de presiune intre sistemul arterial cu presiune mare si sistemul venos cu presiune mica. Astfel, in capilarul venos presiunea se apropie de 0 mmHg. Diferenta de presiune este creata de mecanismul de pompare al inimii si de activitatea de impingere a sangelui: la fiecare contractie a ventricului stang inima trimite o cantitate anume de sange (debit bataie) in aorta si arterele mari; cand creste presiunea in aceste vase rezulta crearea unei presiuni maxime sau sistolica.
In perioada de repaus a inimii (diastola) sangele ajunge in tesuturi prin intermediul arteriolelor care opun o rezistenta la scurgere: rezulta presiunea minima sau diastolica. Rezistenta la scurgere se explica prin bogatia de fibre musculare ale peretilor arteriolei, care se poate afla in stare de contractie sau dilatatie, "tonusul de baza" al arteriolelor, controlat de sistemul neurovegetativ, de diverse substante metabolice, hormoni.
Dilatarea si constrictia arteriolelor este determinata de diverse stari fiziologice, efort, digestie. O activitate crescuta a tonusului datorita cresterii sistemului nervos simpatic, diversi hormoni (adrenalina, aldosteron), de natura renala sau modificari ale tunicii musculare prin fibroscleroza duc la o crestere a presiunii minime.
In unele imprejurari creste predominant presiunea maxima (in efort, emotii) in alte imprejurari se constata chiar in repaus doar o crestere a presiunii maxime (de exemplu la varstnici), sau numai a minimei sau a ambelor presiuni. Se considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 140 si minime peste 90 mmHg.
Desigur, descoperirea unei tensiuni cresute poate sa nu indice imediat o hipertensiune arteriala permanenta (HTA); unele cresteri pot fi doar temporare datorate unei emotivitati mai mari. Diagnosticul de HTA trebuie confirmat numai daca dupa 3-4 reexaminari succesive valorile crscute ale tensiunii se mentin, si devin constante.
In numeroase cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva; aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale HTA esentiale. Evolutia bolii este benigna in multe cazuri, in special cand cresterile presiunii maxime si minime sunt moderate. Insa chiar si in aceste cazuri, daca HTA esentiala nu este tratata corect, pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei (inima, creier, rinichi).
Tratamentul hipertensiunii arteriale este conditionat de cauza HTA:
- o terapeutica cauzala nu poate fi facuta decat in HTA secundara, care apare doar in 5-10% din cazuri;
- hipertensiunea arteriala esentialacare apare cel mai des dar are cause inca necunoscute, este influentata tratamentul medical, ce poate modifica profund evolutia si prevenirea complicatiilor.