Cardiologia este o ramura a medicinei care se ocupa de tulburari ale inimii, precum si din componente ale sistemului circulator. Pentru a rezolva astfel de probleme este nevoie de un doctor cardiolog. Domeniul include diagnosticul medical si tratamentul defectelor cardiace congenitale, boala coronariana, insuficienta cardiaca, boala cardiaca valvulara si electrofiziologia. Medicii care se specializeaza in acest domeniu de medicina se numesc cardiologi, o specialitate de medicina interna. Cardiologii pediatrici sunt pediatri care se specializeaza in cardiologie. Medicii care se specializeaza in chirurgia cardiaca sunt numiti chirurgi cardiotoracici sau chirurgi cardiaci, specialitatea chirurgiei generale.
Cu ce se ocupa un doctor cardiolog?
Desi sistemul cardiovascular este inextricabil legat de sange, cardiologia este legata si de hematologie si bolile sale. Unele exceptii evidente care afecteaza functia inimii ar fi testele de sange (tulburari electrolitice, troponine), scaderea capacitatii de transport al oxigenului (anemie, soc hipovolemic) si coagulopatii. Toti cardiologii studiaza tulburarile inimii, dar studiul tulburarilor inimii adultilor si copiilor se realizeaza prin cai de formare diferite. Prin urmare, un cardiolog adult (adesea pur si simplu numit "cardiolog") este instruit corespunzator sa aiba grija de copii, iar cardiologii pediatrici sunt instruiti necorespunzator sa aiba grija de adulti. Aspectele chirurgicale nu sunt incluse in cardiologie si se afla in domeniul chirurgiei cardiotoracice. De exemplu, chirurgia bypass arteriala coronariana (CABG), bypass cardiopulmonar si inlocuirea valvei sunt proceduri chirurgicale efectuate de chirurgi, nu cardiologi. Cu toate acestea, insertia stenturilor, stimulatoarelor cardiace sunt efectuate de catre cardiologi.
Cardiologia este o specialitate a medicinei interne. Pentru a fi un cardiolog in Statele Unite, o rezidenta de trei ani in medicina interna este urmata de un curs de trei ani in cardiologie. Este posibil sa se specializeze mai departe intr-o sub-specialitate. Sub-specialitatile recunoscute in Statele Unite de catre ACGME sunt electrofiziologia cardiaca, ecocardiografia, cardiologia interventionala si cardiologia nucleara.
Electrofiziologia cardiaca este stiinta de elucidare, diagnosticare si tratare a activitatilor electrice ale inimii. Termenul este utilizat de obicei pentru a descrie studii ale unor astfel de fenomene prin inregistrarea cateterului invaziv (intracardiac) a activitatii spontane, precum si a raspunsurilor cardiace la stimularea electrica programata (PES). Aceste studii sunt efectuate pentru a evalua aritmiile complexe, pentru a elucida simptomele, pentru a evalua electrocardiogramele anormale, pentru a evalua riscul de aparitie a aritmiilor in viitor si pentru tratamentul de proiectare. Aceste proceduri includ din ce in ce mai mult metode terapeutice (de obicei, ablatia prin radiofrecventa sau crioablatie) in plus fata de procedurile de diagnostic si de prognostic. Alte modalitati terapeutice utilizate in acest domeniu includ terapia cu medicamente antiaritmice si implantarea stimulatoarelor cardiace si defibrilatoarele cardioverter-defibrilatoare automate implantabile (AICD).
Studiul de electrofiziologie cardiaca (EPS) masoara in mod tipic raspunsul miocardului ranit sau cardiomiopatiei la PES pe regimuri farmacologice specifice, pentru a evalua probabilitatea ca regimul sa previna cu succes tahicardia ventriculara sustinuta (VT) sau fibrilatia ventriculara VF (VF) in viitor. Uneori, trebuie sa se efectueze o serie de studii privind medicamentele din EPS pentru a permite cardiologului sa aleaga un regim de tratament pe termen lung care sa previna sau sa incetineasca cel mai mult dezvoltarea VT sau VF in urma PES. Astfel de studii pot fi efectuate, de asemenea, in prezenta unui stimulator cardiac nou nou implantat sau nou inlocuit sau AICD.