Este adevarat ca varsta tineretii este cea in care iti soliciti organismul mai mult decat, poate, o faci in celelalte etape ale vietii. Acest lucru se intampla si datorita faptului ca un corp fraged nu resimte noptile pierdute sau excesele si doar mai tarziu constientizam importanta pe care o au odihna si alimentatia. Tot in anii adolescentei incepem sa ne stresam, sa avem diverse comportamente pentru a atrage atentia asupra noastra, pentru a epata sau pentru a ne face remarcati, cunoastem primii fiori ai iubirii si dezvoltam stari de angoasa si anxietate si nu in ultimul rand, suntem supusi numeroaselor examene care nu fac altceva decat sa ne streseze si sa ne oboseasca organismul. Este mult mai probabil ca in randul tinerilor sa aiba loc excesele de tot felul si tot in randul lor sa apara si afectiuni ale inimii si boli cardiace.
Daca pana acum ingrijorarea afectiunilor cardiace se inregistra cu precadere in randul varstnicilor, statisticile arata ca in ultimii ani din ce in ce mai multe persoane cu varsta cuprinsa intre 25 de ani si 35 de ani sufera de boli ale inimii, iar rata mortalitatii este una ingrijoratoare in randul acestora. Specialistii incearca sa traga un semnal de alarma asupra vietii dezordonate, asupra alimentatiei nepotrivite, asupra nepracticarii miscarii, a stresului, a fumatului activ sau pasiv si a consumului de bauturi alcoolice sau de sutupefiante. Ei declara ferm ca toate aceste practici nu fac altceva decat sa favorizeze aparitia sindromului metabolic, adica hipertensiunea arteriala, obezitate sau prezenta diabetului zaharat, care dezvolta, la randul lui, afectiuni ale inimii de tipul tulburarilor de ritm cardiac. A se evita confuzia intre boli cardiovasculare si malformatii congenitale ale inimii.
Atacul de cord, acum cativa ani, era privit ca o anomalie, ca o exceptie, atunci cand era prezent la un tanar, acum, insa, medicii constata cu stupoare ca a devenit ceva frecvent in randul varstelor juvenile. Bineinteles, specialistii incearca sa gaseasca motivele si principalii factori care influenteaza aparitia afectiunilor cardiace survenite in randul celor mai mici de ani. Aproape toti medicii au ajuns la concluzia ca alimentatia este decisiva, odihna, de asemenea. Stilul de viata agitat, stresant nu face altceva decat sa favorizeze aparitia bolilor inimii. Varsta frageda este perioada in care foarte multi adolescentii isi doresc sa se integreze asa ca aleg sa fumeze si sa consume substante interzise. Acestea dauneaza organismului si slabesc inima intr-un mod drastic pentru ca o solicita pana in punctul in care aceasta nu poate sa mai suporte. Tot drogurile pot provoca endocartita infectioasa, boala a carui aparitie se datoreaza infectarii vaselor de sange; acest exemplu se preteaza substantelor care necesita injectare. Un alt factor il reprezinta alcoolul care incurajeaza aparitia fibrilatiilor arteriale in urma carora se formeaza cheaguri de sange ce duc la accidente vasculare. Inima se poate imbolnavi si daca nu avem grija de banalele lucruri cum ar fi iesitul cu capul gol duce ce, prin spalare, am deschis porii scalpului, mersul si statul pe suprafete reci. De ce? Pentru ca o raceala netratata, ignorata poate produce infectii cardiace.
Fiind un subiect de interes, in cele de mai jos vom discuta despre diferite afectiuni cardiace; dintre cele mai cunoscute amintim insufiecienta cardiaca - suma mai multor simptome, cum ar fi hipertensiunea si tulburarea de ritm, cardiomiopatia ischemica si deficienta valvelor; factorii principali ai acestei boli sunt istoricul familial, colesterolul crescut, grasimea si diabetul. O alta tulburare a inimii este ateroscleroza sau infundarea arterelor si are ca factori principali obezitatea, fumatul si consumul excesiv de alcool. Infarctul apare in urma blocarii arterelor cu mici cheaguri de sange sau cand acestea sunt pline de grasime, iar sangele nu mai circula crespunzator pe o anumita portiune. Ca si simptomatologie sunt prezente durerile in piept, starile de greata, anxietatea, oboseala, bataile neregulate ale inimii. Cei mai multi descopera stadiul in care se afla venele lor abia in urma suferintei unui atac.
Aritmiile sau bataile inimii neregulate, accelerate sau, din contra, lente, sunt epidoade pe care majoritatea oamenilor le traiesc cel putin o data in viata; caracterizate drept neprimejdioase si destul de scurte din punct de vedere al duratei, ele pot imbraca forme destul de periculoase care ne pot aduce in pragul lesinului, al pierderii cunostintei. O afectiune destul de prezenta in randul tinerilor, si nu numai, azi, este cardiomiopatia ischemica care se caracterizeaza printr-o inima epuizata, ce nu mai poate pompa sange. Aceasta boala afecteaza miocardul, adica muschiul inimii, poate favoriza aparitia unui accident vascular, unui infarct sau a unui embolism pulmonar.
Pentru a evita tragediile este bine sa fim atenti atat la noi, cat si la cei din jurul nostru si sa interpretam semnele pe care ei le manifesta. De pilda, oboseala cronica nu este doar o stare survenita in urma unor ore in minus de somn sau a catorva ore petrecute peste program, ci poate fi asociata cu lipsa puterii inimii de a mai pompa sange suficient astfel incat sa acopere nevoile intregului organism. Un alt simptom poate fi transpiratia survenita brusc, fara motiv; aceasta manifestare a corpului poate sa denote o criza cardiaca, nu o etapa stresanta din viata noastra - asa cum avem tendinta sa spunem atunci cand transpiram mai mult. De asemenea, durerea in piept, junghiul pe care il asociem curentului, poate ascunde aceiasi afectiune. Alte simptome comune pe care nu le asociem cu boli ale inimii, dar care pot ascunde aceleasi probleme ale motorului organismului sunt scaderea apetitului, indigestia, constipatia sau greata, starile de voma, ametelile; toate acestea suna a fi mai de graba asociata cu o afectiune digestiva, decat cu una cardiaca, insa ele pot ascunde si posibilele atacurilor de cord. Atunci cand avem membrele inferioare umflate sau suntem balonati si consideram statul in picioare si excesul de sare ca fiind cauzele acestor afectiuni ar trebui sa luam in calcul si o criza cardiaca care provoaca retentia lichidelor in tesuturi. Acelasi lucru se poate intampla in cazul unei tuse frecvente, care persista.
Pierderile de memorie, uitatul, confuzia si anxietatea, angoasa, starile depresive pot fi deopotriva tulburari nervoase, dar si indici ai crizelor cardiace pe care mintea umane le petrece ca pe niste momente de primejdie prin care organismul urmeaza sa treaca.
In concluzie, putem spune ca intr-un mediu in care ne este din ce in ce mai greu sa ne ferim de factori care ar putea favoriza bolile cardiace, putem totusi sa alegem un stil de viata sanatos, sa ne ingrijim de alimentatie si de miscarea fizica, sa ne dezvoltam armonios fara sa facem excese sau sa dezvoltam vicii, astfel incat sa ne pastram sanatatea nealterata o perioada cat mai indelungata.